Legendele Tarii Barsei

Aflat intre marile trecatori ale Carpatilor (Bran, Predeal, Oituz, Buzau), Brasovul a devenit inca in urma cu 700 de ani un punct de legatura intre Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, precum si cu centrul Europei si Orient, si totodata un puternic centru mestesugaresc, comercial si cultural. Fiind inconjurat din trei parti de munti, Brasovul a constituit un loc perfect pentru construirea unei cetati.

Pozitia geografica a orasului a facut ca Brasovul sa fie centrul in care se adunau bogatiile vremii, se intalneau oameni si se intersectau idei. Breslele puternice (croitori, aramari, fierari, armurieri, postavari, tesatori si aurari) au transformat Brasovul intr-un puternic centru mestesugaresc. S-au construit aici ziduri de cetate si bastioane, turnuri de supraveghere si de paza, depozite si piete, ateliere si pravalii, hanuri, biserici si spitale, toate dupa moda oraselor medievale europene. Aceste constructii pot fi vazute si astazi pe strazile orasului. Astfel, orasul vechi, infiintat de Cavalerii Teutoni in 1211, este unul din putinele orase din Evul Mediu care s-a conservat atat de bine in negura vremurilor.

Astazi Brasovul este unul din principalele centre economice, culturale si sportive ale tarii, fiind totodata si un important centru turistic si un oras al monumentelor istorice ca: Biserica Neagra (intitulata initial “Sf. Maria”, cea devenita azi patroana orasului Brasov), Biserica Bartolomeu, bastioanele cetatii, statuia lui Johannes Honterus, Casa Sfatului, Scheii Brasovului, Biserica Sf. Nicolae, prima scoala romaneasca etc.

Stema actuala a municipiul Brasov contine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 radacini argintii – reprezentand cele 13 comune ale Tarii Barsei – care ies dintr-o coroana aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri — insemnul specific pentru municipii resedinta de judet. Semnificatia in ansamblu a stemei este „Intelepciunea si Puterea conduc de-a pururi Cetatea”.

In prezent, Brasovul este un oras privilegiat; intre granitele lui te poti bucura de crestele semete ale muntilor Postavaru, Bucegi, Piatra Mare, de Muntele Tampa si de una din cele mai ravnite statiuni din Romania – Poiana Brasov. Monumentele istorice si edificiile religioase intalnite pe strazile Brasovului ofera prilejul unei veritabile calatorii in timp.

Localizare:

Municipiul Brasov (Kronstadt, Brassó, Corona) se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, in curbura interna a Carpatilor, delimitat in partea de S si SE de masivele Postavaru, care patrunde printr-un pinten (Tampa) in oras si Piatra Mare.

In apropierea sa se gasesc localitatile Predeal, Busteni, Sinaia, Fagaras si Sighisoara. Treptat, in procesul de dezvoltare, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astazi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa varful Postăvaru. Prin inglobarea in structura sa a varfului Postavaru, Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romania.

Prin municipiul Brașov trec raurile Șcheiu (numit si raul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor, Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Raul Timiș și Canalul Timiș.

Municipiul Brasov se invecineaza la nord cu comunele Halchiu si Bod, la nord-est cu comunele Harman si Sanpetru, la est cu municipiul Sacele, la sud cu orasul Predeal, la sud-vest cu orasul Rasnov si la vest cu comuna Cristian si orasul Ghimbav.

Dezvoltarea orasului Brasov a fost insotita, de-a lungul intregii sale istorii, de dezvoltarea asezarilor aflate in imediata sa vecinatate. Astazi, influenta Brasovului genereaza existenta unui areal metropolitan destul de compact, care adaposteste peste 400 000 de locuitori.

Date demografice:

Suprafata: 267,32 kmp
Populatie: 278 712 persoane
Densitate: 1 043 locuitori/ kmp
Altitudine: 625 m
Potrivit recensământului din 2002, structura etnică a populatiei Brasovului este următoarea:
- Români: 90,66%
- Maghiari (și secui): 8,54%
- Germani (Sași): 0,60%
- Țigani: 0,26%
- Evrei: 0,04%
- Alte naționalități: (ruși, greci, italieni): 871 (0,32%)

Istoric:

Originile Brasovului ca oras medieval se pierd in vremuri intunecate. Marturiile dezgropate indica prezenta unor mari culturi neolitice (celebra cultura Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brasovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brasov s-au gasit bare de aur, cu stampila oficiului din Sirmium si monograma lui Crist, emise in a doua jumatate a sec al IV-lea.

Mai tarziu, descoperirile arheologice au atestat existenta unor temple dacice in zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente in Piata Sfatului, a unor asezari si cetati pe Dealul Melcilor si in cartierul Valea Cetatii.

Pana spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomeneste de Brasov. Totusi, se remarca o continua locuire, mai ales in zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

Tot aici exista, cu mult inainte de infiintarea cetatii Brasovului medieval, o veche asezare romaneasca cu numele “Cutun” sau “Cotun“, de forma circulara, limitata de actualele strazi: Pe Coastă, I.Barac, Valea Morilor si Coastei, ai caror locuitori din vechime erau aparatorii cetatii de pe Tâmpa. Aceasta asezare a continuat sa existe si după infiintarea cetatii Brasov, dar dupa inaltarea zidurilor si a bastioanelor (1455), a ramas în afara incintei. Mai aproape de adevar pare sa fie totusi explicatia cu privire la “vechea asezare romaneasca”, conform careia aceasta era locuita de slavii bulgari, denumirea ei veche fiind Bolgarszeg. Denumirea de “Cutun” este straina de limba romana, de fapte este de origine cumana (Kotony). Deocamdate nu se cunoaste cu siguranta etnia celor care aparau cetatea Brassovia.

Traditia si cronicile calendarelor brasovene, neconfirmate insa, considera 1203 ca an „in care s-a inceput zidirea Brasovului”.

In 1211, printr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, cavalerii teutoni sunt asezati in Tara Barsei. Numele apare sub formele Borza in diploma si Burszam in bula papala care a aprobat-o. Se pare ca misiunea acestora era sa intareasca cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oras, Biserica Bartolomeu (aproximativ anul 1225). In 1228 se intemeiaza aici o manastire de surori ale ordinului calugaresc al premonstratensilor, aflata langa Biserica Neagra de mai tarziu, avnd-o ca patroana pe Sf. Catharina.

Brasovul e atestat pentru prima data sub numele Corona, in anul 1234 (cand populatia saxona s-a stabilit aici), in asa zisul “Catalogus Ninivensis”, care contine o lista a tuturor manastirilor premonstratense din Ungaria si Transilvania. Putin mai tarziu, in 1241 are loc marea navalire tatara.

In 1252 , regele Bela al IV-lea doneaza comitelui Vincentiu proprietatea asezata intre pamanturile romanilor de Cârța, cele ale sasilor „de Barasu” si cele ale secuilor de Sebus. Se considera ca toate cele trei toponime la care face referinta documentul se refera la teritorii care inconjoara pamantul donat si nu la vreun oras. In acest caz „Barasu” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.

Urmeaza mentionarea tot mai deasa a orasului: Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc

Timp de secole, orasul a fost (si este, inca) poarta catre sud si est a Transilvaniei. Dupa cum arata in opera sa “Ciocnirea civilizatiilor” renumitul profesor de la Harvard Samuel Huntington, aici se termina (ideologic) Europa. Granita dintre civilizatiile vestica si estica traverseaza Brasovul, separand Transilvania de restul Romaniei.

Datorita pozitionarii sale geografice, la limita dintre Moldova si Valahia, Brasovul a avut o crestere economica rapida, devenind una dintre cele mai importante piete din Transilvania. In secolul al XIV-lea, Brasovul devenise una dintre cele mai mari cetati economice si politice din sud-estul Europei, iar in secolul al XVI-lea si centru cultural. Johannes Honterus, un mare umanist german, a lucrat in mare parte in Brasov, iar diaconul Coresi a tiparit prima carte romaneasca tot aici.

Asa cum e de asteptat, orasul a avut o istorie zbuciumata. Zidurile de aparare ale Brasovului au fost construite intre secolele XV-XVII, ca urmare a invaziilor repetate din est si sud. O parte importanta a zidurilor citadelei sta in picioare si astazi.

In martie 1600, Mihai Viteazu a vizitat Brasovul si a organizat Dieta Transilvaniei, recunoscand drepturile locuitorilor Tarii Barsei.

In 1688, cand armata austriaca a cucerit Transilvania, Brasovul a fost ultimul bastion ramas in picioare. Anul 1689 a fost unul dintre cei mai duri ani din istoria Brasovului. Pe 21 aprilie, un mare incendiu a distrus majoritatea orasului si a ucis 3 000 de oameni. Majoritatea caselor au fost distruse iar biserica Sfanta Maria, innegrita de fum, a devenit Biserica Neagra. Cetatenii au reconstruit rapid orasul.

In 1838, George Baritiu a editat primele publicatii din Brasov: “Gazeta de Transilvania” si “Foaie pentru minte, inima si literatura”. A fost gandita si o revista de critica literara care promova scriitorii si poetii romani din Transilvania.

In perioada ce a urmat Primului Razboi Mondial, Brasovul a devenit un centru economic puternic in Europa, dar orasul a fost partial distrus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost reconstruit, iar cladirile istorice restaurate.

In timpul celei de-a doua jumatati a secolului XX, administratia comunista a industralizat fortat orasul, aducand aici muncitori din restul Romaniei si obligand populatia de origine germana si evreiasca sa paraseasca orasul in multimi mari.

Sarbatori locale, traditii si obiceiuri:

Zilele Brasovului (Junii Brasoveni) – Zilele Brasovului este sarbatoarea orasului, care se coreleaza cu o mai veche traditie a locului numita “Junii Brasoveni”.In fiecare an, in Șcheii Brașovului, in prima duminica de dupa Pasti – a Tomii – atat brasovenii cat si turistii asista la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial si magie. Este vorba despre defilarea junilor si manifestarea obiceiurilor pe care acestia le-au mostenit din timpuri stravechi. „Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagana, o straveche serbare de primavara, care serbează reinvierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi… iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei si cei din Brașovul Vechi impart traditii comune si au fost uniti spatial, inainte de venirea sasilor. Exista sapte grupuri de juni: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Batrani, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.Intr-o monografie istorica se mentioneaza ca George Baritiu, fara a semna articolul, in primul periodic brasovean, la 26 martie 1839, prezinta obiceiul junilor asemuindu-l calusarilor. El se ocupa de etnogeneza junilor, gasindu-le origini indepartate si provenienta geto-dacica si romana. Corelat tot cu Zilele Brasovului, in aceeasi perioada se desfasoara si “Targul mestesugarilor din toata tara”.

Festivalul International Cerbul de aur – Festival brasovean de traditie, organizat in luna septembrie, „Cerbul de Aur” aduna pe scena sa tinere talente si valori internationale ale muzicii usoare. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968. Gandit ca un eveniment anual, festivalul a avut mai multe intreruperi de-a lungul timpului.
Festivalul Recoltei – Ca si in alte localitati ale Tarii Barsei, si Brasovul sarbatoreste in luna noiembrie Ziua Recoltei.
Etnovember – Intr-unul dintre putinele evenimente europene sustinute de la inceput pana la final de studenti, timp de trei zile, brasovenii se bucura de expozitii de fotografie, design si arhitectura, dar si de muzica, teatru si show-uri medievale. Nu lipsesc muzica, teatrul si dansul romanesc si cele ale minoritatilor din Brasov, cavalerii, printesele si strajerii.
Festivalul de Jazz si Blues – anual
Festivalul muzicii de camera – anual
Festivalul teatrului contemporan – anual
Festivalul Berii (Berarul mare) – anual
Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual

Personalitati:

Datorita bogatului sau trecut cultural, orasul se mandreste cu o pleiada de brasoveni celebri, printre care se numara:

Albert Ziegler (1888, Codlea – 1946) – primul pilot sas din Ardeal, constructor si instructor aviatic.
George Baritiu (1821 – 1893) – pedagog, om politic, istoric si ziarist, intemeietorul presei romanesti din Transilvania.
Johanes Honterus (1498 – 1549) – carturar si tipograf, umanist de talie europeana, Honterus este reformatorul bisericii sasesti din Transilvania.
Stefan O Iosif (1875 -1913) – poet
Andrei Muresianu (1816 – 1863) – poet, profesor, publicist. Autorul poeziei “Un rasunet” , cunoscuta sub titlul “Desteapta-te romane”, actualmente imnul national al Romaniei.
Octavian Paler (1923 – 2007) – scriitor si jurnalist
Sextil Puscariu (1877 – 1948) – lingvist, filolog, istoric literar
Dumitru Staniloaie (1903 – 1993) – preot, profesor
Michael Weiss (1569 – 1612) – jude al Brasovului, istoric

Obiective istorice:

Cum se ajunge:

Brasovul este un important nod de comunicatii, deoarece se afla la confluenta principalelor drumuri europene si nationale care strabat Romania. Se afla la 161 km de București, de care este legat prin DN1.

Este accesibil cu automobilul, microbuzul sau cu trenul.