Codlea

Codlea este a două localitate din Ţara Bârsei ca importanţă, datorită atât trecutului istoric frământat, cât şi a dezvoltării culturale şi economice. Stemă localităţii – o coroană aurită pe o buturugă cu 5 rădăcini, încadrată de două stele aminteşte şi azi că în Evul Mediu Codlea reprezenta unul dintre cele ”5 scaune” de judecată ale Ţării Bârsei.

Originea numelui localităţii este controversată, ea putând fi legată de gutui (din latinescul a€”cidonia” – Cidinis, Cydinum şi Czeydin, sau din “cotonia” secuilor – Kotles, Kottle şi Cotlea), de apicultură (din germanul a Zeidler” a€apicultor, din care ar deriva numele nemţesc al localităţii Zeiden), de cetate de graniţă (de la latinescul “cernere” – a împarţi şi cuvântul slav œ”dun” sau “dava” -cetate de pământ, care ar explică numele localităţii din sec XIV a€“ Zerden şi numele maghiar – Feketehalom) sau de ceaun, căldare (din slavul ”cotal” – Codlea).

Codlea a devenit însă renumită datorită serelor sale. Construite pe terenuri ce aparţinuseră anterior florarilor saşi, serele au fost timp de zeci de ani simbolul localităţii. În anii 80, Codlea era cunoscută de toată lumea că oraşul florilor.

Localizare:

Municipiul Codlea (Zeiden, Feketehalom), localizat în nord-vestul judeţului, la 15 kilometri de municipiul Braşov. Acces din DN1 / E68. Se învecinează la est cu comună Halchiu şi cu oraşul Ghimbav, în sud cu comună Vulcan, în vest cu comunele Holbav şi Sinca Nouă, iar la nord cu comuna Vlădeni.

Date statistice:

  • Suprafaţa: 133 Km pătraţi
  • Altitudine: 550 m
  • Populaţie: 24.570 locuitori
  • Densitate: 200 locuitori/km pătrat

Ultimul recensământ arată că 91,3% din populaţia municipiului Codlea este de etnie română, 3,9% maghiară, şi 2,85 de etnie germană. Doar 1,8% sunt de etnie rromă.

Istorie:

Cele mai vechi urme de pe teritoriul Codlei provin din epocă Bronzului Târziu (2 000 – 1 500 i.e.n.). În săpături arheologice derulate între anii 1929 şi 1940 au fost scoase la iveală morminte cu sarcofage în piatră. Într-un manuscris datând din anul 1794, care se află în turnul bisericii evanghelice din centrul oraşului, se precizează existenţa localităţii Codlea “din timpuri imemorabile”. În anul 1189, locuitorii Codlei au încercat să ridice o cetate fortificată însă nu au reuşit din cauza braşovenilor.

Prima cetate fortificată pe teritoriul Codlei s-a ridicat după anul 1211, odată cu venirea pe aceste meleaguri a cavalerilor germani şi ordinului teutonic. Se presupune că în anii 1211 – 1225, pentru apărarea ţării, cavalerii au construit 5 cetăţi, printre care şi Cetatea Neagră (Schwarzburg) situată pe aşa-zisul ”Drum al Sașilor”, care făcea legătură Ţării Bârsei cu Provincia Sibiului. Cetatea Neagră, menţionată prima dată în documente în anul 1262, era situată pe un vârf de deal înalt de 930 m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Vatră localităţii din secolul al XlII-lea reprezenta o aşezare tipică, model luat din Franconia. Acest sistem presupunea construirea locuinţelor şi a dependinţelor după modelul de “două uliti” (Zweistrassensystem). În centru s-a aflat întotdeauna biserică cu cetatea din jurul ei, de obicei în locuri mai uşor de apărat. Până târziu în evul mediu, străzile principale ale populaţiei săseşti din Codlea au fost : str. Lungă, str. Laterală, str. Măgurii, str. Eleşteului (Horia). Din documentele vremii , mai ales monografiile săseşti, reiese că populaţia românească se află aşezată în jurul actualei biserici ortodoxe.

După plecarea teutonilor, cetatea intră sub administrarea regelui maghiar BA©la al IV-lea al Ungariei. În anii 1234, 1252, 1335, 1421, 1431 cetatea a fost prădată de tătari şi turci. În evul mediu, Codlea este unul din cele 5 scaune de judecată din Ţara Bârsei, de care aparţineau şi Vulcan, şi alte localităţi învecinate, azi dispărute. Într-un document, emis la 19 noiembrie 1377, localitatea este menţionată pentru prima data că „Cidinis” (de latinescul a cidonia” – gutui). În documentele începutului de secol XV, Codlea nu mai este menţionată că a€œsat” ci că a€œtarg”, cu drept propriu de judecată, alături de Feldioara, Râşnov şi Prejmer. Se dezvoltă un spital de boli contagioase în 1413, iar 8 ani mai târziu invazia turcilor pustieşte localitatea. După această invazie ţăranii şi meseriaşii codleni încep construcţia zidurilor cetăţii din jurul bisericii, că măsură de apărare împotrivă invaziilor turceşti. Cetatea din jurul bisericii evanghelice din Codlea, a început să fie construită în l432, biserică fiind de la începutul secolului al XIII-lea. Cetatea din Codlea este cea mai spaţioasă din Ţara Bârsei. Are formă ovoidala, ziduri groase înalte ia 8 m, întăriri cu patru turnuri. Două dintre ele, cel de nord al Ţesătorilor şi cel de răsărit al Dogarilor se mai păstrează şi azi. În incintă cetăţii, de-a lungul zidurilor, au fost ridicate cămările de provizii şi locuinţele oamenilor în caz de periocol, încăperi suprapuse în două – trei etaje. Vechiul turn al Fierarilor s-a transformat mai tîrziu în clopotniţa, întrucât cetatea şi biserică au suportat de-a lungul timpului numeroase refaceri şi adăugiri. Cu toate întăririle, cetatea Codlea suferă numeroase lovituri: în 1599 din partea lui Mihai Viteazu, în 1600 din partea moldovenilor iar în 1612 de către principele transilvan Gabriel Bathory.

În 1628 un incendiu pune la încercare localitatea, iar în 1635 focul mistuie aşezarea, inclusiv Cetatea Codlea. În 1699 este menţionat pentru prima data cartierul românesc, situat la sud-vest de aşezarea săsească, cu piaţă proprie şi străzi, cu 23 de familii care locuiesc aici. Secolul XVIII aduce multe incendii care mistuie multe gospodarii, părţi ale pieţei şi chiar cartierul românesc în anul 1744. În 1778, imprateasa Măria Thereza porunceşte numărătoarea caselor, apoi împăratul Iosif al ÎI-lea formează aici o colonie de ţigani, care practică în special fierăritul. În 1783, în timpul unei vizite în Ţara Bârsei, împăratul permite românilor construirea unei biserici ortodoxe din piatră, care dăinuie şi astăzi în acelaşi loc.

Primele şcoli săseşti s-au deschis în anul 1540, iar în limbă romană prima şcoală este semnalată în anul 1800 funcţionând pe lângă biserică. Cutremurul din anul 1802 provoacă mari stricăciuni construcţiilor codlene, ameninţând chiar şi turnul de lângă biserică evanghelica. În 1811 se construieşte şoseaua Braşov a Făgăraş, care trece prin Codlea. În anul 1890 se construieşte în Codlea prima seră de flori de către Wilk Mihai. În anul 1908 se da în exploatare uzină electrică a localităţii, iar în 1910 încep să apăra primele fabrici şi ateliere – fabrică de unelte şi scule, fabrică de tâmplărie, de parchet, ţesătoria mecanică.

În timpul primului Război Mondial, în anul 1916, după intrarea trupelor române în Transilvania, o parte din saşii Codlei s-au refugiat în Valea Hartibaciului şi în Banat. Din rândul saşilor locali, au căzut sau au fost declarate dispărute 101 persoane, în timp ce 522 persoane s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incintă curţii Bisericii fortificate. În al Doilea Război Mondial cca. 400 de saşi ai localităţii sunt încadraţi în Wehrmacht şi în Waffen-SS. anul 1950 localitatea Codlea a fost oraş.

Personalităţi ale Codlei:

  • Petrus Mederus – preot şi poet, s-a născut în jurul anului 1606 în Codlea. După urmărea gimnaziului din Braşov a studiat teologia la Thorn, Gdansk şi Rostock. Înaintea intorcerii sale în 1638 în Transilvania, a primit titlul onorific de”poet încoronat”. A scris poezii ocazionale şi mai ales epigrame latineşti, precum şi studii şi discursuri pe teme preponderent teologice. Dintre textele sale în limbă germană, situate la graniţă dintre lirică religioasă şi poezie ocazională, nu s-au păstrat decât puţine. Între 1653-1678 a fost preot în Braşov, unde a şi murit la 11 ianuarie 1678 că decan.
  • Friedrich Reimesc – Friedrich Reimesch s-a născut la 26 iunie 1862 în Codlea că fiu al rectorului şi muzicianului Michael Reimesch şi a activat că învăţător, preot şi culegător de legende. A fost învăţător în mai multe localităţi din Ţara Bârsei, din 1912 preot în Honigberg, unde a activat însă şi că învăţător. Reimesch a condus între 1910-1925 asociaţia învăţătorilor saşi din Transilvania. A scris unele piese de teatru, inspirate din lumea legendelor şi a colecţionat legende din Ţara Bârsei. Volumul “BurzenlA¤nder Sagen und Ortsgeschichten” (“Legende şi povestiri locale din Ţara Bârsei”) a fost publicat în 1927 în Braşov. Tot în Braşov a publicat în 1928 “Aus Zeidens Vergangenheit.BeitrA¤ge zur Heimatkunde”. (“Din trecutul Codlei. Contribuţii la studiul patriei”). Moare la Karlsbad, la 1 august 1948.
  • Michael Koniges – Poetul ţăranilor a venit pe lume pe Marktgasse (str.Măgurii), la 29 decembrie 1871, în casă unui ţăran înstărit. Pentru că trebuia să preia gospodăria, nu i s-a permis accesul la studiu. El s-a format că autodidact şi a practicat muncă de scriitor că”activitate de duminică”. A scris 15 drame, 10 povestiri, 16 poezii, contribuţii politice şi istorice precum şi note autobiografice. Cunoscute au devenit mai ales dramele sale:”Gewalt und Recht” (jucată prima data în 1903) şi “Der hochehrwA¼rdige Herr” (scrisă în 1904). Având în vedere că în acestea critică situaţia socială ale acelor vremuri, şi-a făcut mulţi duşmani mai ales printre demnitarii bisericeşti. În timpul refugierii din faţă trupelor române, în 1916 a preluat conducerea comunei, reuşind să preîntâmpine jefuirea ei. În perioadă interbelică s-a alăturat “mişcării nemulţumiţilor”. Încercând să obţină în 1930 demnitatea de judecător local, a fost violent atacat de ziarul “KronstA¤dter Zeitung”. În 1933 a fost exclus din parohie. În anii următori s-a aşternut liniştea peste preocupările sale, el ocupându-se acum şi cu genealogia. După 1944 a lucrat la dramele”Michael WeiAŸ”, “Stephan Ludwig Roth” şi “Harteneck”, precum şi la două scenarii de film. S-a stins din viaţă la 9 iunie 1955.
  • Albert Ziegler – Pionierul zborului, Albert Ziegler s-a născut la 9 aprilie 1888 pe Langgasse (str.Lungă). Primele “experienţe de zbor” le-a avut că şi copil de pe şură părintească. La Codlea şi la Braşov învăţa meseria de lăcătuş. Cameră de Comerţ şi Meserii din Braşov îi premiază cu “premiul de aur” un motor, construit de el. Se preocupa şi de radiotelegrafie şi de construcţia de automobile. După ani de ucenicie în Elveţia, la Paris, Londra şi Berlin, lucrează în Berlin în construcţia de avioane şi că pilot. La Siemens-Schuckert construieşte în 1912 un avion după propriile idei, cu care susţine în iulie 1913 examenul de pilotaj şi zboruri demonstrative. Noutatea la avionul sau erau aripile, dispuse în formă de V, crescând astfel capacitatea lor de manevrare şi determinând presă de specialitate de atunci să-i numească avionul,”avion-săgeată”. În toamnă lui 1913 Ziegler se întoarce în Transilvania. O donaţie din partea prietenilor şi a unor persoane influenţe, de peste 15000 coroane îi permit cumpărarea unui Etrich-Eindecker. Cu acesta Ziegler zboară pentru prima data peste Codlea şi Măgură Codlei, la 19 octombrie 1913, fixând un nou record de înălţime de 3000 m. Au urmat mai multe zboruri demonstrative deasupra oraşelor transilvănene. Până în iunie 1914 a înregistrat 90 de ridicări de la sol din care 35 de zboruri cu pasageri. La o prăbuşire în apropiere de Sighişoara, doar avionul suferă pagube. În timpul primului război mondial activează că pilot-şef al uzinelor aviatice austriece Lloyd şi că instructor de zbor, iar apoi în Germania la diverse firme de avioane. Moare în 1946 în Halle/Saale în circumstanţe nelămurite nici până azi.
  • Eduard Morres – Pictorul Eduard Morres nu era la origine codlean. A trăit însă după izbucnirea celui de-al doilea război mondial aproape 40 de ani pe Marktgasse (str.Măgurii). S-a născut la 15 iunie 1884 în Braşov. Printre profesorii săi s-au numărat Ernest KA¼hlbrandt, Friedrich Miess şi Arthur Coulin. Morres a urmat Academia de Desen din Budapesta, Facultatea de Artă din MA¼nchen şi a trăit un an la Paris. Reîntors în Transilvania s-a retras pentru o perioadă la Deutsch-WeiAŸkirch, redescoperind viaţă naturală a ţăranilor. În 1912 îşi deschide prima expoziţie proprie, urmată de ecouri favorabile. În anii ’30 Morres trăieşte la Râşnov şi că pădurar în Bucegi. Aici, că şi mai târziu în Codlea, au luat naştere cele mai frumoase peisaje, pictate de el. Morres a lăsat peste 2000 de lucrări, expuse în 23 de expoziţii proprii şi în numeroase expoziţii de grup. Majoritatea tablourilor sunt azi proprietate privată, altele se găsesc în muzeele din Braşov, Sibiu şi Bucureşti. Pe lîngă picturi, Morres a lăsat că şi specialist contribuţii preţioase la topografia artistică a Transilvaniei săseşti. În monografia Ţării Bârsei, în mai multe volume descrie bisericile săseşti din Ţara Bârsei. În Codlea , unde a trăit din 1942, a iniţiat în anii ’50 cercul de literatură”Michael KA¶niges”, în cadrul căruia a ţinut prelegeri despre artă educativă. Eduard Morres a murit la vârstă înaintată, la 7 februarie 1980 în Codlea. Moştenirea să a lăsat-o parohiei din Codlea, care va constitui în cinstea acestuia Fundaţia Eduard-Morres.

Sărbători locale:

  • Zilele Codlei (Kronenfest) -este o manifestare cultural tradiţională locală, care se desfăşoară începând din anul 2000, în al treilea weekend din luna iunie (în jurul datei de 17 iunie), la maialul de la poalele Magurei. În aceste trei zile comunitatea este în sărbătoare, participând la evenimente culturale, artistice , sportive şi de divertisment. De obicei, ultima zi a festivalului este dedicată tradiţiilor -urcarea pe catarg şi “Dansul Melcului” -“ însoţite de parade ale cântecului şi portului popular şi spectacole folclorice.Festivalul „Kronenfest” îşi are rădăcinile în sărbătoarea ce aparţinea pe vremuri comunităţii saşilor intitulată Zeidner Schulfest. Kronenfest (Serbarea şcolară. Serbarea coroniţei). Sărbătoarea a fost preluată de municipalitate după exodul saşilor în Germania şi transformată în evenimentul multicultural „Zilele Codlei”. Zeidner Schulfest era sărbătoarea şcolii elementare evanghelice şi a avut loc pentru prima data la iniţiativă preotului Joseph DA¼ck, la 7 iunie 1874 în aşa-zisă “grădină de mai” (“Maigarten”). Serbarea se organiza anual în a două zi de Rusalii. În 1899 “asociaţia pentru înfrumuseţare”(VerschA¶nerungsverein) amenajează sub Măgură Codlei un spaţiu nou pentru ţinerea serbărilor. Din 1904 în acest loc se vor desfăşura serbările şcolare. Punctul culminant al sărbătorii era marşul copiilor prin “cercul magic”, pe o melodie compusă special pentru această ocazie de Martin Thies. După al doilea război mondial au existat mai multe încercări de “reînviorare” a acestei sărbători. În 1956 serbarea are loc în continuarea sfinţirii bisericii. În 1957 pompierii voluntari organizează prima lor sărbătoare pe locul special amenajat pentru serbarea şcolii. Serbarea se ţine într-o formă noua la 6 iulie 1969 şi se numeşte de atunci “Kronenfest” (“Serbarea coroniţei”). Această sărbătoare populară a saşilor din Codlea a fost organizată de grupele culturale germane, la ea luând parte peste 2000 de oameni. Pilonii principali ai serbarii au fost însă corul bărbătesc şi pompierii vouluntari. După o procesiune, care ducea din curtea şcolii, pe Marktgasse (str.Măgurii) şi Festgasse (str. Şoimului) până la locul desfăşurării serbarii, avea loc aici un program al grupelor culturale codlene. Serbarea era deschisă de către primar, se cântă împreună “Af deser Ierd”(“Pe acest pământ”), copiii prezentau dansuri populare, urmau reprezentări ale corului bărbătesc, corului feminin, grupelor de dans ale tineretului şi ale celor 2 fanfare. La sfârşitul anilor ’80 li s-a alăturat şi ansamblul folcloric român, “Măgură”. Un punct culminant al acestei sărbători a rămas marşul celor până la 1000 copiii prin ” cercul magic”, la a cărui ieşire primeau câte un corn. Urmau concursurile copiilor, precum şi întrecerea în tragerea funiei, între corul bărbătesc şi pompieri. Un alt punct culminant îl constituia urcatul până la coroană de sărbătoare, aflată la 15m înălţime. Participau ţinerii şi băieţii mai mărişori. Urmă dânsul tuturor acompaniat de fanfare. La sfârşit se intona împreună cântecul Transilvaniei şi lumea mărşăluia liber înspre oraş, unde petrecerea se termină prin dans în faţă clădirii şcolii. Această serbare a fost ţinută pentru ultima data în 1989.
  • Balul Mărţişorului (Balul Coşului) -este un eveniment devenit tradiţie, organizat anual la începutul lumii martie de către Casă de Cultură din Codlea. Balul reprezintă o petrecere a comunităţii în care se îmbină tradiţiile româneşti, germane şi maghiare legate de venirea primăverii.
  • Festivalul primăverii – aduce anual în luna aprilie un sfârşit de săptămâna pe note de primăvară în Codlea. Festivalul Primaverii” este o acţiune cultural – artistică cu impact major asupra comunităţii şi un factor polarizator pentru meşterii populari şi artizani, precum şi pentru producătorii şi comercianţii de flori. Evenimentul urmăreşte stimularea şi promovarea tinerelor talente din comunitatea codleana şi împrejurimi. Cu această ocazie au loc spectacole interactive cu tinerele talente şi expoziţii cu lucrări specifice Sărbătorii Pascale.
  • Festivalului Naţional de Muzică Uşoară pentru copii şi tineret – ”Mărul Dulce” – eveniment cultural ce are drept drept scop descoperirea şi promovarea de noi talente interpretative şi stimularea creaţiei muzicale de valoare pentru muzică românească. Prima ediţie a avut loc în 4 iunie 2011 şi a fost organizată de Centrul cultural Proartis în parteneriat cu Primăria Codlea şi Consiliul Local.
  • Sărbătorile iernii – eveniment local, organizat în luna decembrie de către Primăria Codlea, Consiliul Local şi Casă de Cultură, desfăşurat în centrul istoric – “Promenada”. Cu această ocazie, se aprind în urbe luminile decorative care rămân aprinse până după Anul Nou.

Obiective turistice:

Modalităţi de a ajunge:

  • Rutier: cu maşină pe DN1 urmând direcţia Sibiu
  • Rutier: cu microbuze din oră în oră de la Autogară 1 Braşov (lângă Gară).
  • Feroviar: cu trenuri Personale şi Accelerate, la orele: 07:46; 10:06; 11:30; 13:05; 14:14; 14:42; 16:19; 19:06; 20:15 din Gară Braşov.

Ponturi turistice:

  • Dacă aţi ajuns în Codlea, nu uitaţi să degustaţi mezelurile de casă tradiţionale, în special renumiții cremvurști locali.

Evenimentele Legendele Tarii Barsei in Codlea




Galerie Foto

Primăria Municipiului Codlea
Str. Lungă, Nr. 33,
Codlea, Judeţul Braşov,
cod poştal 505100
Tel: 0268151650,
Fax: 0268251809
E-mail: info@codlea.ro
contact@codlea.ro