Legendele Tarii Barsei

Predeal, parte a zonei Metropolitane Braşov este oraşul din România aflat la cea mai mare altitudine (1030 – 1110 m).

Situat la poalele Bucegilor, Predealul respiră măreţia acestul munte, despre care unele legende spun că ar fi Kogaion-ul, muntele sacru al dacilor. Conform istoricului grec Strabon, într-o peşteră a muntelui Kogaion se retrăgea Mare Preot al lui Zamolxe, unde aveau acces doar regele şi slujitorii săi, pentru a ţine sfat de taină în problemele ţării.

În sec al XIX-lea, Predealul a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând şi astăzi. Dezvoltarea oraşului este intim legată de istoria căii ferate care o străbate, aşezarea formându-se prin construcţia şi darea în folosinţă a liniei ferate şi a gării de la graniţă dintre România şi Austro-Ungaria. În Predeal a fost stabilit, şi încă există, primul stâlp de electrificare pentru calea ferată din România.

În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, fiind cea mai accesibilă staţiune montană pentru locuitorii din Bucureşti. Oferă posibilitatea de a schia pe cele opt pârtii de schi alpin cu grade diferite de dificultate, pârtia de schi fond de pe Valea Râșnoavei, traseele montane marcate pentru turism, traseele ATV realizate în ultimii ani, telescaunul şi teleschiurile de pe Clăbucet, precum şi marea diversitate de localuri specializate în artă culinară romanească şi internatională. În sezonul de vară, munţii din jurul oraşului oferă posibilitatea drumeţiilor de neuitat, trasee de diferite grade de dificultate şi admirarea impresionantelor peisaje din Munţii Bucegi, Postăvarul şi Piatra Mare.

Datorită bioclimatului, staţiunea are şi reputaţie pentru recuperare, principalii factori de cură fiind aerul curat, fără praf şi alţi agenţi alergici, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete, umiditate ridicată, atmosferă ionizată şi presiunea relativ scăzută a aerului.

Localizare:

Predealul este situat în centrul României, în sudul judeţului Braşov, pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi Timiş, la poalele munţilor Bucegi, la nord-est de aceştia, şi la nord-vest de cele ale munţilor Baiului. Este aşezat lângă trecătoarea cu acelaşi nume din Carpaţii Meridionali, fiind cea mai importantă trecătoare între Muntenia şi Transilvania şi în acelaşi timp una din legăturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, şi Bucureşti, capitala României.

Oraşul este delimitat de 5 masive: Postăvarul (1799 m) la nord-vest, Piatra Mare (1843 m) la nord, Bucegii (2508 m Vf. Omu) la sud-vest, Baiului şi Fetifoi. Oraşele învecinate Predealului: în partea de sud oraşul Azuga, la sud-vest oraşul Buşteni, în nord-vest oraşul Râşnov şi în nord oraşul Braşov.

Prin Predeal trece Drumul Naţional DN1 şi o cale ferată electrificată pe două sensuri.

Oraşul Predeal are în componenţă localităţile: Predeal, Pârâul Rece, Timisul de Sus şi Timisul de Jos.

Date statistice:

Suprafaţa: 58,4 Km pătraţi
Altitudine medie: 1.059 m
Populaţie: 5270 locuitori
Densitate: 92 locuitori / km pătrat
Ultimul recensământ al populaţiei, din 2002, indică faptul că 96,3% dintre predeleni sunt de etnie romană, 2,7% maghiară şi numai 0,5% de etnie germană.

Istoric:

Prima atestare a Predealului apare în anul 1674 când Hrisovul lui Ducă-Vodă aminteşte drumul Prahovei ca “o potecă şi scală de negustori”. Între 1736-1738 războiul ruso-turco-austriac determină pe austrieci să transforme poteca în drum de “careși şi trăsuri”. În anul 1850 este început drumul Câmpina-Predeal (actualul DN1) care sporeşte numărul caselor şi gospodăriilor din Predeal. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a oraşului Comarnic), care cuprindea tot ţinutul de pe valea superioară a Prahovei. Până în anul 1833 comuna Podul Neagului şi-a avut reşedinţa la Podul Neagului, iar din 1833 această s-a mutat la Buşteni. La 31 mai 1874 a fost semnată la Bucureşti convenţia dintre România şi Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploieşti-Braşov, cu joncţiunea la punctul Predeal. Ca urmare, în 1879 se deschide circulaţia pe calea ferată, acest lucru determinând creşterea sensibilă a populaţiei prin naşterea unui cartier în zona gării de astăzi de către foştii lucrători ai liniei ferate. Aşezarea Predeal s-a format aşadar prin construcţia şi darea în folosinţă a liniei ferate şi a gării de la graniţa dintre România şi Austro-Ungaria. Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului în 1880. Un an mai târziu, sunt împroprietăriţi ţinerii căsătoriţi cu loturi de casă şi fâneaţă, fiind astfel încurajată creşterea demografică în zonă. În 1882 la Predeal s-a făcut joncţiunea liniei ferate Ploieşti-Predeal-Timișu de Sus-Braşov. Pe 7 mai 1885 Predealul, Azuga, Buştenii şi Poiana Ţapului s-au desprins de comuna Podul Neagului-Comarnic şi au format o singură comună sub numele de Predeal. Intre1895-1897 sunt vândute loturi de casă în vecinătatea fostei frontiere, respectiv de-a lungul şoselei, iar în 1900 se parcelează terenuri în zona staţiei Predeal (Susaiul), parcelări continuate ulterior în perioadă 1914 – 1926. În anul 1908 Buştenii şi Poiana Ţapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins şi Azuga, Predealul devenind comună autonomă.

În timpul primului Război Mondial, în anul 1916, în acestă zonă s-au desfăşurat lupte grele. Prima biserică de lemn a fost ctitorită în zonă în 1774 și purta hramul “Sf. Nicolae”, fiind mai tarziu recladită din piatră și cărămidă. Astazi este declarată monument istoric. Parohia ortodoxă din Predeal a fost înfiinţată mai tarziu, în anul 1926. În anul 1930 Predealul număra 596 locuitori.

Sărbători locale, obiceiuri şi tradiţii:

Zilele Predealului – se sărbătoresc anual între 20-22 mai. Evenimentul cuprinde în principal concursuri sportive în aer liber (raliu), expoziţii şi târguri, concerte, desfăşurate de vineri până duminică. Nici cei mici nu sunt lăsaţi deoparte, ei încântând audienţa cu manifestări artistice specifice vârstei.

Festivalul “Tradiții culturale la români şi minorități” – festivalul, organizat de Primăria Predeal, a avut prima ediţie în 2009 şi se doreşte a fi o manifestare anuală. Se desfăşoară în luna iulie în Piaţă Gării. Amatorii de tradiţie şi muzică populară au ocazia de a se desfăta cu spectacolele ansamblurilor folclorice din zona Braşovului şi Prahovei. Meşterii populari reînvie tradiţiile vechilor bresle şi îşi expun rodele meşteşugului: obiecte de ceramică, sculpturi, covoare tradiţionale, îmbrăcăminte populară sau obiecte de artizanat.

Serbările Zăpezii – Eveniment devenit tradiţie în oraşele de munte ce beneficiază de pârtii de schi, Predealul nu face excepţie. Serbările Zăpezii se adresează împătimiților sporturilor de iarnă. Se desfașoară pe pârtii şi cuprind competiţii de schi, concursuri amuzante în zăpadă, concerte şi focuri de artificii. Data în care au loc este variabilă. În funcţie de cantitatea de zăpadă din sezon şi de afluxul turiştilor, ea poate fi situată între decembrie şi februarie.

Obiective turistice:

Mânăstirea Sfântul Nicolae
Biserica ortodoxă Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena
Capela romano-catolică Timişul de Jos
Mânăstirea romano-catolică Timişul de sus
Monumentul Eroilor – Valea Raşnoavei
Monumentul Mihail Săulescu
Monumentul Eroilor din gara Predeal
Vila Mareşalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal),
Trasee turistice montane în împrejurimi (Canionul Şapte scări ; Cascada Tamina ; Peştera de gheaţă ; Cheile Râşnoavei)
Pârtiile de schi

Modalități de a ajunge:

Rutier: cu microbuze de la Autogara 1 Brașov (Gara), spre direcția București
Feroviar: cu trenuri Rapid și Accelerat, la orele: 02:36; 02:46; 03:55; 04:56; 05:26; 06:01; 08:24; 10:13; 12:41; 12:55; 14:25; 15:40; 16:30; 17:37; 19:05; 19:56; 20:05; din Gara Brasov. Toate trenurile pe ruta Brașov – București opresc în stația Predeal.