Legendele Tarii Barsei

Încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblemă a Râşnovului. Frumos ca un buchet de trandafiri, misterios ca o cetate necucerită, fermecător ca epoca în care a cunoscut gloria. Trandafirul devine simbolul comunității râșnovene, al istoriei și culturii orașului Râșnov, un element de identificare, reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic si unic.

Marca cea mai cunoscută a orașului o reprezintă Cetatea Râșnovului, monument istoric cu un imens potențial turistic și cultural. În ultimii ani, Cetatea găzduiește cu generozitate o seamă de evenimente culturale și artistice, mare parte dintre ele având caracter anual, precum Festivalul de Film Istoric, Sărbătoarea Rozelor, Festivalul Medieval “Turnirul Cetâților”.

Râșnovul spune oaspeților săi o poveste aparte, în care legendele romantice cu cavaleri și prințese sunt reconstituite în cetatea medievală, muzica istoriei se aude în bisericile orașului, “aer curat, liniște, mâncare bună” (după cum citim pe spatele unei cărți poștale trimise din Râșnov în 1925) îi întâmpină în casele localnicilor.

Localizare:

Râșnovul (Rosenau, Barcarozsnyó ) se găseşte în partea superioară a Ţării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial ce legă – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Braşovului de capitală de odinioară a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel (culoarul Rucar-Bran).

Localitatea e străbătută de râul Ghimbășel.

Rășnovul este străjuit la sud de munţii Bucegi (2507 m Vf. Omu) şi la sud-vest de munţii Piatra Craiului. Se învecinează cu comună Vulcan la nord-vest, cu Cristian la nord-est, cu municipiul Braşov şi Predeal la est.

Date statistice:

Suprafața: 165 Km patrati
Populație: 16193 locuitori
Densitate: 98 loc/km patrat
Cei mai mulţi locuitori sunt de etnie română (94,6%), şi numai 2,7% sunt maghiari si 0,5% germani.

Istoric:

În perioada 1211-1225, Ţara Bârsei a fost stăpânită de Ordinul Sfintei Fecioare Maria a germanilor (ordinul teuton). Se presupune că primii colonişti saşi din Râşnov au venit de pe malurile fluviului Rin, dintr-o aşezare numită tot Rosenau, de aici provenind şi denumirea localităţii din Ţara Bârsei.

Pentru prima dată Rașnovul apare în documente în anul 1331. Carol Robert de Anjou face referire într-un document la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus că fiind “Rosnou” o formă româno-slavă a toponimului. Pentru a se apăra împotriva invaziilor viitoare şi împotriva încălcărilor nobililor feudali, locuitorii Râşnovului au ridicat pe vârful unui deal din apropiere o cetate de refugiu şi apărare. Ea nu are un stil arhitectonic consacrat, cel mai important criteriu a fost ca cetatea să fie cât mai greu de cucerit. Tocmai de aceea a fost construită din piatră şi cărămidă pe un deal stâncos din apropierea oraşului.

Cetatea a fost pusă la încercare cu ocazia năvălirii tătarilor în Ţara Bârsei din secolul XIII. Singurele cetăţi care au rămas necucerite au fost cele de la Braşov şi cea de la Râşnov. Deoarece cetatea are o sursă de apă în interior – o fântână adâncă de 143 de metrii, cei refugiaţi aici puţeau face faţă unor asedii lungi. Astfel Cetatea Râşnov şi-a dobândit o reputaţie de cetate de necucerit.

În anul 1377 se acordă saşilor din Braşov privilegiul de construire a Cetăţii Bran de către regele Ungariei, Ludovic I cel Mare, şi este confirmată legătura Braşovului cu cele 13 comune săseşti printre care şi Rșsnov. În urma unei vizite a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg, Râșnovul primeşte dreptul de a organiza târg în fiecare zi de miercuri. Râșnovul îşi sporeşte astfel importanța economică şi devine al doilea târg din Ţara Bârsei, fiind menţionat în documentele medievale că „targ”, având juzii şi juraţii săi. Românii râşnoveni posedau în Ţara Românească diferite proprietăţi printre care şi Muntele Baiului, fapt confirmat şi de Mihai Viteazul, care numeşte Râșnovul „orașul domniei mele”. Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, vine la Râşnov în anul 1601.

Evoluţia Râşnovului este strâns legată de Drumul Branului, cea mai importantă legătură trasncarpatică medievală, cu un comerţ înfloritor. Aşa cum aprecia un călător, în 1906, Râșnovul devine “o bucată de oraş”, cu biserici renovate, şcoli moderne, hotel comunal, şcoală de înot, promenadă. Datorită dezvoltării, Râșnovul trece în categoria comunelor şi, mai apoi, a oraşelor.

Sărbători locale, tradiții și obiceiuri:

Zilele oraşului Râşnov – în luna iunie, timp de două weekenduri, suflarea Râşnovului participă la festivalurile ocazionate de Zilele Oraşului, sărbătoare ajunsă deja la a XI-a ediţie.În primul weekend se serbează Zilele Cetăţii Râşnov. Evenimentul începe cu prezentarea “Gărzii Cetăţii”, formate din cinci persoane îmbrăcate în costumaţia militară specifică începutului de secol XVII, cu armamentul aferent, şi a două persoane îmbrăcate în costumaţie feminină de gală. Apoi se deschide Târgul de mirodenii, unde se poate participa la degustări de preparate medievale cum ar fi, compotul Isoldei, varga beles, zahtar cu lipie libaneză, dar şi la demonstraţii culinare. Manifestarea continuă cu concursuri medievale, dans, probe de îndemânare, recrutări de cavaleri şi domniţe din rândul spectatorilor, muzică medievală şi renascentistă, lansări de carte şi prezentări de piese de teatru în stil medieval. În al doilea weekend se desfăşoară evenimentele devenite tradiţionale pentru aşezarea transilvană: Festivalul Naţional Ecvestru (ajuns la ediţia a IX-a) şi Festivalul Off-road (ajuns la ediţia a VII-a). Festivalul Naţional Ecvestru constituie în fiecare an atracţia locului.Tradiţional, spectacolul începe cu Parada Oraşului, apoi spectacolul se mută pe Valea Cetăţii. Aici, pe câmpurile din Valea Cetăţii, la poalele Cetăţii Râşnovului, defilează zeci de cai şi trăsuri, iar experimentaţii cascadori ţin adevărate lecţii de curaj. Trăsuri trase de şase cai, prezentarea raselor lipiţan şi friză – atelaj şi călărie, demonstraţii de dresaj clasic, sărituri peste obstacole, concurs de frumuseţe cabalină – toate fac deliciul publicului, alături de spectacolele şi concertele în aer liber.
Festivalul Off-road -prezintă spectatorilor concurenţa între cavalerii timpurilor moderne, veniţi pe cai-putere, şi cavalerii inspiraţi de istoria Cetăţii Râşnov, veniţi călăre sub zidurile fortăreţei, la Festivalul Ecvestru. Festivalul Off-Road este dedicat atât profesioniştilor, cât şi amatorilor care vor să îşi încerce puterea maşinilor de teren. Programul cuprinde o paradă auto-moto şi, pe timp de trei zile, trei categorii de concurs: off road, enduro, superspeciala. Cel mai bun şofer care reuşeşte să străbată traseul de circa 20 de kilometri dus-întors pe rută Valea Cetăţii – Valea Cărbunarilor primeşte Cupa Trophy.
Serbările Zăpezii Pentru că rasnovenii sunt pasionaţi ai sporturilor de iarnă, din oraşul lor nu puteau lipsi Serbările Zăpezii. Se desfăşoară anual în luna februarie, în Valea Cărbunarii. Festivalul este întîlnirea generaţiilor de sportivi şi suporteri la competiţiile de pe pârtie. Principalele atracţii le constituie concursurile de biatlon, sărituri cu schiurile sau schi alpin, susţinute de sportivii de la Clubului Şcolar Sportiv din Râşnov. Ajunse la a VI-a ediţie, Serbările cuprind una dintre cele mai vechi şi atractive probe, cea a patrulelor de veterani.
Festivalul de film istoric –“Nemuritorii” – Râșnovul se identifică cu istoria cinematografiei româneşti, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu temă istorică ale marilor regizori români. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraşului Râşnov că şi capitală a filmului istoric românesc. Fiecare ediţie are un concept clar şi abordează tematici istorice naţionale şi internaţionale, corelate cu temele generale ale anului în curs. În 2010 Festivalul s-a aflat la prima ediţie internaţională şi a adus în România şi Europa de Est un nou concept festivalier. Programul cuprinde în general filme de ficţiune româneşti şi internaţionale (unele în premieră pentru România), filme documentare, proiecţii în Cetate, concerte, târg de carte şi expoziţii. În 2011 Festivalul se desfăşoară în perioadă 5 – 14 august.
Concertele din peştera Valea Cetătii – din aprilie 2010, sala mare din peştera Valea Cetăţii găzduieşte în fiecare sâmbătă concerte ale Filarmonicii Braşov. Aparatura ultraperformantă montată în peşteră monitorizează permanent variaţiile de temperatură şi umiditate. Prin urmărirea acestor factori se ţine sub control strict impactul vizitatorilor asupra climatului din interior. Inedita locaţie a fost inaugarată cu un concert special în Joia Mare.
Balul Căluşarilor – „Dansul călușarilor” reprezintă o tradiţie veche de peste 250 de ani. Pe vremuri, acest obicei se practica de fiecare data când flăcăii plecau la luptă. Drept dovadă stă steagul moştenit de la Societatea de Lectură Romană, fondată în 1896. Dânsul căluşarilor este o tradiţie păstrată din tată în fiu şi în fiecare an, în 26 decembrie, la Râşnov are loc „Balul Călușarilor”, unde cei mai mulţi dintre participanţi sunt costumaţi în porturi tradiţionale moştenite de la părinţi.

Obiective turistice:

Modalități de a ajunge:

Rutier: Prin DN73 din directia Braşov în direcia Bran, sau prin DN73A de la Predeal (de pe DN1).
Rutier: cu microbuze de la Autogara 1 Brașov.
Feroviar: cu trenuri personale de la Gara Brașov, pe ruta Zărnești.