Legendele Tarii Barsei

Aproape de Braşov, la contactul dintre munte şi şes, există un grup de şapte sate, a caror intemeiere se leaga de legenda Tarii Barsei, tinut fondat de cavalerii Ordinului teuton. În timpul stăpânirii maghiare, satele erau menţionate ca „septem villa valacheles” (şapte sate româneşti). Aceste sapte sate alcătuiesc azi microzona etnografică Săcele. Săcele reuneste azi patru din aceste vechi sate, ce au devenit mai nou cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheş (Turkos), Cernatu (Csernatfalu), Satulung (Hosszufalu). Este o zona multiculturala, unde traditiile romanilor, maghiarilor (ceangai) si sasilor se impletesc.

In Sacele traieste una dintre cele doua mari comunitati de mocani din Transilvania, cealalta aflandu-se in Marginimea Sibiului. Mocanii reprezinta comunită?i pastorale autohtone de oieri români, asociati in trecut cu fenomenul transhumantei. Mocanii din zona Bra?ov-Săcele sunt considera?i a fi „adevăra?ii” mocani. Prin tradi?ie, ei au practicat transhuman?a cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopole, care le-a îngrădit mi?carea, au fost ?i cărău?i, conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distan?e. In cursul procesului de transhumanţă, ce avea loc din Săcele pană in Dobrogea, ei au infiinţat o localitate cu acelaşi nume, in judeţul Constanţa. Astfel, prin procesul de transhumanţă, mocanii săceleni au constituit un admirabil element de unitate şi coeziune naţională, contribuind la menţinerea raporturilor între provinciile româneşti. In Sacele se pastreaza si astazi obiceiuri si sarbatori care reflecta stravechi traditii mocanesti, precum “Santilia” sau “Balul Placintelor”.

Ca zona multiculturala, municipiul Sacele se lauda cu 15 biserici: şapte biserici ortodoxe, din care cinci sunt declarate monumente istorice şi datează din anii 1781-1819, o biserică romano-catolică, două biserici reformate şi cinci biserici evanghelice.

Localizare:

Municipiul Sacele (Langendorf, Siebendörfer; Négyfalu város, Szecseleváro), poarta de acces catre masivele Ciucas si Piatra Mare, se afla pe cursul raului Târlung, parte a regiunii istorice Tara Barsei.

Este situat în partea de sud-est a judeţului, la 15 Km de orasul Braşov. Este străbătut de DN1A (Braşov – Vălenii de Munte – Ploieşti) şi de DN1 (Bucureşti – Braşov), principala arteră naţională.

Municipiul Sacele se invecineaza cu comuna Tarlungeni, Predeal si municipiul Brasov.

Cuprinde

Date statistice:

Suprafata: 32 000 ha
Populatie: 32 185 locuitori
Densitate: 122 locuitori/km patrat
Ultimul recensământ al populaţiei indică faptul că în Săcele există un procent semnificativ de populaţie de etnie maghiară (27,2%), 71,5% fiind de etnie română şi 0,9% rromă.

Istoric:

Localitatile Baciu, Turches, Cernatu si Satulung au constituit inca de mult o unitate aparte, din cauza asezarii lor apropiate, la poalele masivului muntos Bunloc (1187 m) si al muntelui Highis (1058 m). Cernatu a fost din timpurile vechi localitatea principala, resedinta si a parohiei romano-catolice, de la care s-au separat, dupa acceptarea reformei lutheriene, in 1644 Satulung, in 1808 Baciu si in 1886 Turches, ca parohii aparte. Zona era locuita inca din antichitate, in urma umor sapaturi arheologice fiind descoperite aici asezari dacice.

Originea localitatii este parte a legendei Tarii Barsei, tinut intemeiat de cavalerii teutoni.

Despre Sacele apar documente in anul 1366, cand un act atesta faptul ca regele Ungariei, Ludovic de Anjou, daruieste unui curtean cu drept de mostenire posesiunile din Tara Barsei aflate intre Timis si Tarlung: Satulung, Cernatu, Baciu si Turches.

Toponimul „Săcele” este menţionat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Braşovului.

Cei mai vechi locuitori ai acestui ţinut au fost mocanii săceleni, adica ciobanii locului. Mocanii aveau o situaţie materială înfloritoare, deţineau mii de oi, cele sapte sate sacelene fiind printre cele mai bogate localităţi. Prosperitatea economica a condus si la dezvoltarea vieţii culturale, in Sacele fiind contruite numeroase biserici si monumente. De la mocanii săceleni s-au păstrat unele obiceiuri si sărbători precum Sântilia si Balul Plăcintelor.

In preajma secoleleor XIII-XIV în zonă s-a asezat o populaţie maghiară însemnată. Etnografia maghiarilor, numiţi şi ceangăi, păstrează o serie de elemente autohtone străvechi, dar şi elemente asimilate în urma convieţuirii cu românii şi saşii.

Orasul modern Săcele a fost construit administrativ în anul 1950, din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin.

Săcele a fost declarat municipiu în data de 6 iunie 2000.

Sarbatori locale, traditii si obiceiuri:

Zilele Sacelelor (Santilia, Festivalul feciorilor) – Sântilia este o veche sărbătoare a mocanilor din Săcele, care are loc pe 20 iulie, în ziua de Sf. Ilie, într-un loc cunoscut ca Poiana Anghelescu. Este foarte legată de viaţa şi munca mocanilor din Săcele, care strabateau mari distanţe cu turmele lor de oi. Specific acestei sărbători este oferirea de cadouri fetelor cu care urmau să se căsătorească, furci de tors şi tipare pentru caş, crestate cu măiestrie. După ce îşi duceau turmele în munţi, ei nu mai aveau voie să mai coboare în sat, şi nici să fie vizitaţi de soţii sau de iubite. Scopul sărbătorii „Sântilia” era de a face schimb de produse şi de cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei.

Astazi sacelenii sarbatoresc timp de doua zile prin spectacole artistice specifice celor trei etnii: romani, maghiari si sasi, consuma produse traditionale si participa la targuri.

Sarbatoarea ceangailor de Sf. Mihail – Este organizata in fiecare an in jurul datei de 29 septembrie de catre etnicii maghiari din localitate. Reprezinta o ocazie pentru locuitorii asezarii si turisti de a lua cunostinta cu portul traditional, mestesugurile si traditiile ceangailor (Din maghiara: csángó. Este denumirea etnografica si populara a populatiei de grai românesc ?i maghiar, de religie romano-catolică sau evanghelica luterana).
Balul Placintelor – Reprezinta intalnirea mocanilor saceleni, care se tine anual odata cu lasarea secului. Cu aceasta ocazie se prepara celebrele placinte mocanesti cu branza sarata, reteta care s-a raspandit azi in toate tinuturile romanesti.
Ziua Recoltei – Ca si in alte asezari ale Tarii Barsei, in Sacele s-a pastrat obiceiul de a sarbatori in luna octombrie Ziua Recoltei. Sarbatorea ia aici forma unui Festival al mestesugurilor, in care vechile mestesuguri ale breslelor sunt reinviate.

Personalitati:

Ţinutul celor şapte sate a dat tării, de-a lungul timpului, zece academicieni.

Nicolae Popeea (1826-1908) - A fost episcop, istoric, cărturar si membru titular al Academiei Române.
George Giuglea (1884-1967) – Lingvist si membru corespondent al Academiei Române.
George Moroianu (1870-1945) – Economist si diplomat.
Victor Jinga (1901-1990) – Profesor, economist.
Darie Magheru (1923-1983) – Actor, scriitor.

Obiective turistice antropice si monumente:

Ansamblul “Mocănime” – sec. XIX-XX
Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” din Satulung – sec XIX
Ansamblul bisericii ortodoxe “Sf. Adormire a Maicii Domnului” din Turcheş – sec. XVIII-XIX
Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae” din Baciu - 1808-1809
Ansamblul bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Cernatu – sec XVIII
Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli” din Satulung – sec XVIII
Biserica Catolică – Turcheş
Biserica Evanghelică Lutherană – Baciu
Biserica Evanghelică Lutherană – Turcheş
Biserica Evanghelică Lutherană – Cernatu
Biserica Evanghelică Lutherană – Satulung – Joseni
Biserica Evanghelică Lutherană – Satulung – Suseni
Biserica reformata din Satulung
Situl arheologic Bolnoc
Casa Dijmelor si Muzeul etnografic din Săcele
Casa memorială Darie Magheru - Turcheş
Troiţa din lemn din Baciu, Troiţa din piatră (Str. Canalului), Troiţa din strada Corbului, Troiţa din strada Mihai Viteazu, Troiţa din strada Jinga
Statuia soldatului necunoscut - strada Piaţa Libertăţii
Statuia poetului Mihai Eminescu – parcul Electroprecizia
Statuia poetului Petofi Sandor – parohia Bisericii din Joseni

Obiective turistice naturale:

Canionul Şapte Scări
Cascada in roci calcaroase Tamina
Peştera de gheaţă din masivul Piatra Mare
Prăpastia Ursului
Cabana si Dealul Bunloc

Modalitati de a ajunge:

Rutier: Legătura municipiului Săcele cu Braşovul este asigurată printr-o reţea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors.

Rutier: Accesul rutier, dinspre cele mai importante centre urbane si puncte de frontiera, prin intermediul unor drumuri de mare importanta nationala, se realizeaza astfel:

E 60 (Constanta-Urziceni-Bucuresti-Ploiesti- Predeal-Sacele-Brasov-Cluj Napoca-Oradea)
E 574 ( E 70/E 79/Craiova-Pitesti-Brasov/Sacele-Bacau/E 81)
DN 1A (Bucuresti-Buftea-Ploiesti-Cheia-Sacele/E 60)

Feroviar: Accesul la calea ferata se face prin statia Brasov (situata la cca 16 km), situata pe magistrala Bucuresti-Brasov-Cluj Napoca-Oradea sau prin halta Darste (situata la cca 6 km), pentru trenuri personale, de pe acceasi magistrala feroviara.